Pe lângă multe alte semne de identificare ce trădează originea acestor „educatori” cereşti, cel mai uşor de constatat este tăcerea lor desăvârşită despre păcat, lege şi fărădelege. Pentru ei nu există aşa ceva. Toţi oamenii sunt buni, nu există o lege călcată, nici nelegiuire sau păcat, ci doar o lipsă de dezvoltare spirituală, dezvoltare pe care se angajează ei să o stimuleze şi să o controleze. Ei ne asigură că nu va exista nicio împotrivire faţă de planurile lui Dumnezeu, omenirea lăsându-se pregătită pentru apariţia lui Hristos-Mihael, noul conducător al planetei.

Pentru marele eveniment, spun ei, omenirea trebuie să renunţe la statele naţionale şi să accepte o guvernare mondială. Iată câteva citate din Urantia Book:

“Religia face posibilă spiritual realizarea frăţiei umane, dar este nevoie de guvern spre a regla problemele sociale, economice, şi politice asociate cu scopul fericirii şi eficienţei omeneşti” (p 1490).

“Nu războiul este cea mai mare şi teribilă boală; războiul este un simptom, un rezultat. Adevărata boală este virusul suveranităţii naţionale” (p 1491).

“Naţiunile de pe Urantia nu au cunoscut adevărata suveranitate; nu au avut niciodată o suveranitate care să le protejeze de ravagiile şi devastările războaielor mondiale. Prin crearea guvernului mondial al omenirii, naţiunile nu renunţă la suveranitate, ci produc o suveranitate reală, de bună-credinţă şi durabilă, care va fi cu totul capabilă să le protejeze de orice război” (p 1491).

“Pacea globală nu poate fi menţinută prin tratate, diplomaţie, politici externe, alianţe, echilibre de putere şi orice alte tipuri de acţiuni ale suveranităţilor de tip naţionalist. Trebuie să fie creată o lege mondială, şi ea să fie impusă de guvernul mondial – suveranitatea întregului neam omenesc” (p 1491)

[Puteţi citi mai multe asemenea declaraţii aici].

Aceste concepte despre noua ordine mondială sunt în deplin acord cu ceea ce se întâmplă astăzi pe scena internaţională, în deplin acord cu “Planul” descoperit lumii, de un alt spirit, în lucrarea The Externalisation of The Hierarchy:

“Pe noi ne interesează un singur subiect, şi anume aducerea noii ordini mondiale… ne ocupăm de formarea unui nou partid, care va aduna pe toţi oamenii păcii şi bunei înţelegeri, fără a deranja loialităţile lor specifice… Acest nou partid poate fi privit ca o materializare a împărăţiei lui Dumnezeu pe pământ, care răsare sub ochii noştri… El îi grupează pe toţi cei care, deşi aparţin oricărei religii, naţiuni sau grupări politice, au fost eliberaţi de spiritul urii şi al separaţionismului, şi care caută să implementeze pe pământ reguli drepte prin bună înţelegere” - Alice Bailey & Djwhal Khul [vezi detalii aici]

Ceea ce demonii numesc “Planul” nu este nimic altceva decât reluarea proiectului lui Nebucadneţar de a impune un guvern mondial. Împăratul sfida descoperirea divină, şi plănuia un chip cu totul de aur, adică o împărăţie pământească eternă, fără intervenţia şi amestecul lui Dumnezeu.

De ce este mai bun un guvern mondial decât actuala ordine a naţiunilor suverane? Deoarece printr-un singur decret se obţine rapid orice se doreşte, fără interminabilele negocieri şi conflicte. Iar ceea ce se doreşte este eliminarea oricărei opoziţii faţă de Plan. Cu alte cuvinte, “Ea a zis locuitorilor pământului să facă o icoană fiarei, care avea rana de sabie şi trăia. I s-a dat putere să dea suflare icoanei fiarei, ca icoana fiarei să vorbească, şi să facă să fie omorâţi toţi cei ce nu se vor închina icoanei fiarei. Şi a făcut ca toţi, mici şi mari, bogaţi şi săraci, slobozi şi robi, să primească un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte, şi nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, fără să aibă semnul acesta, adică numele fiarei sau numărul numelui ei” (Apoc 13:14-17).

Noua variantă a marii controverse este extrem de răspândită, iar influenţa ei este activă la cel mai înalt nivel al puterii politice, deşi fără prea mult tam-tam. Omenirea se îndreaptă către o nouă ordine mondială, sub călăuzirea păsărilor necurate şi urâte care se prezintă ca educatori galactici, campioni ai păcii şi bunăstării pământenilor. A trecut vremea şedinţelor spiritiste ţinute în obscuritate şi conduse prin ciocănituri în mese. Acum „entităţile” comunică direct, fără reţineri, deşi prin intermediul vocii şi minţii unor oameni. După cât de răspândit este fenomenul, nu este departe ziua când vor apărea vizibil, dându-se drept trimişi ai lui Dumnezeu, slujitori ai neprihănirii:

Aceşti doi oameni au cunoscut adevărul adventist cu privire la marea controversă, şi ne-am fi aşteptat să nu cadă aşa uşor în capcana acestor păsări necurate şi urâte. De ce au căzut?

Răspunsul este tulburător, în lumina a ceea ce se întâmplă acum în biserică, la subiectul trinității: Ei s-au avântat în cercetarea teoriilor spiritualiste spre a descoperi natura lui Dumnezeu. Ei sunt împlinirea avertizării lui Ellen White că “teoriile spiritualiste cu privire la personalitatea lui Dumnezeu, duse la concluzia lor logică, vor spulbera întreaga economie creştină,” şi că “cei care vor cultiva aceste sofistării se vor trezi curând într-o poziţie în care vrăjmaşul poate vorbi cu ei, conducându-i departe de Dumnezeu.”

Chiar aşa s-a întâmplat. Vrăjmaşul a început să vorbească cu ei, şi i-a cooptat în răspândirea variantei lui despre marea controversă. Astăzi sunt mii de oameni care se declară deschis partizani ai acestei variante a marii controverse, cu care demonii vorbesc, şi pe care îi pregătesc pentru apariţia lui Satana ca fiind Hristos.

Pe la începutul lui decembrie trecut, o fostă soră a noastră din Africa de Sud prezenta pe un forum, ca şi pe situl ei personal [aici], un interviu cu Ellen White, în care aceasta îi cerea să anunţe pe preşedintele Conferinţei Generale că revenirea lui Hristos va avea loc în jurul datei de 25 decembrie. Ea spunea că Ellen White, fiind profet, se bucură de un statut special şi de aceea a fost înviată după trei zile, fiind acum în cer.

Acest fenomen va lua în viitor proporţii înfricoşătoare, amăgind pe mulţi din poporul ales, deoarece ei au refuzat solia neprihănirii lui Hristos, interesaţi să cunoască mai mult natura lui Dumnezeu decât caracterul Său. Iar când oamenii sunt dezinteresaţi de studiul naturii lui Hristos, şi interesaţi de studiul naturii lui Dumnezeu, se creează aceeaşi situaţie favorabilă prezentă în fenomenul Urantia, când demonii încep să vorbească cu oamenii, „ducându-i departe de Dumnezeu.”

Ultima solie de har, ni s-a spus, este despre caracterul lui Dumnezeu descoperit în Hristos, şi nu despre natura lui Dumnezeu. Declaraţia Domnului din Ioan 17, că “viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu,” poate fi înţeleasă în două feluri: a) că trebuie să cunoaştem natura lui Dumnezeu şi caracterul lui Hristos, sau b) că trebuie să cunoaştem caracterul lui Dumnezeu şi natura lui Hristos.

Solia 1888 era o chemare la cunoaşterea naturii lui Hristos, ca să putem înţelege de unde provenea neprihănirea Lui, şi apoi să descoperim caracterul Tatălui care locuia în El. Sanctuarul este temelia de nezdruncinat pe care se poate clădi o imagine corectă despre natura lui Hristos. Iar cunoaşterea naturii lui Hristos este esenţială în planul de mântuire, căci pe acest model divin va fi pregătită ultima generaţie:

“Omenescul Fiului lui Dumnezeu este totul pentru noi. Este lanţul de aur care leagă sufletele noastre de Hristos, şi prin Hristos de Dumnezeu. Acesta trebuie să fie studiul nostru. Hristos a fost un om adevărat; El a dat dovadă de umilinţă devenind om. Şi totuşi, El era Dumnezeu în trup. Când ne apropiem de acest subiect, am face bine să ascultăm cuvintele spuse de Hristos lui Moise la rugul aprins: ‘Scoate-ţi încălţămintele din picioare, căci locul pe care stai este un pământ sfânt.’ Ar trebui să venim la acest studiu cu umilinţa celui dispus să fie învăţat, cu o inimă zdrobită. Studiul întrupării lui Hristos este un teren fertil, care va răsplăti pe cercetătorul care sapă adânc după comori ascunse” (YI 13 oct 1898).

Există multe astfel de îndemnuri în Spiritul Profeţiei, dar nu veţi găsi niciun îndemn de a studia natura lui Dumnezeu.

Prin urmare, efortul în cercetare trebuie îndreptat către cunoaşterea naturii lui Hristos, şi nu către cunoaşterea naturii lui Dumnezeu. Tot aşa, efortul trebuie îndreptat către cunoaşterea caracterului lui Dumnezeu, şi nu către cunoaşterea caracterului lui Hristos, care deja a fost expus lumii, şi este acceptat de toată lumea ca fiind ireproşabil. Problema este că lumea, inclusiv biserica, nu este dispusă să creadă că Tatăl poate fi văzut în caracterul lui Hristos.

Dar solia a fost respinsă, iar Satana s-a grăbit să profite de situaţie, conducând cele mai strălucite minţi din biserica acelei perioade să se concentreze asupra naturii lui Dumnezeu. Rezultatul a fost criza intitulată Alfa ereziilor mortale.

Astăzi este îngrijorător să observăm din nou cum oameni din mijlocul nostru se depărtează de interesul pentru cunoaşterea naturii lui Hristos, alegând să se concentreze asupra cunoaşterii naturii şi personalităţii lui Dumnezeu. Desele şi tot mai aprigele discuţii din jurul trinităţii descoperă că subiectul derapează, totdeauna şi fără excepţie, către natura lui Dumnezeu. Iar când natura lui Dumnezeu devine subiect de cercetare, se creează premisele comunicării cu demonii, aşa cum istoria a demonstrat.

Avertizările din timpul crizei Alfa ar trebui să îngrozească pe cei ce se aventurează pe acest tărâm, atraşi de scopul nobil, şi aparent inofensiv, al recuperării adevărului cu privire la trinitate. Ştiinţa demonilor s-a impus atunci doar datorită faptului că oamenii au întors spatele studiului naturii lui Hristos, şi s-au aplecat către cunoaşterea naturii şi personalităţii lui Dumnezeu.

Vă rog să notaţi desele avertizări la acest subiect, şi implicaţiile lor:

“Am fost învăţată de mesagerul divin că unele raţionamente din cartea Living Temple sunt nesănătoase, şi că ele vor amăgi minţile celor care nu sunt bine întemeiaţi în principiile adevărului prezent. Sunt prezentate argumente care nu sunt decât pură speculaţie cu privire la personalitatea lui Dumnezeu şi unde este prezenţa Sa” (SPTB 02, 51).

“Nu avem nevoie de misticismul din această carte. Cei care vor cultiva aceste sofistării se vor trezi curând într-o poziţie în care vrăjmaşul poate vorbi cu ei, conducându-i departe de Dumnezeu. Mi s-a arătat că autorul acestei cărţi este pe o pistă falsă” (SPTB 02, 52).

“Living Temple” conţine alfa acestor teorii. Am ştiut că omega va urma curând; şi tremur pentru poporul nostru. Am înţeles că trebuie să avertizez pe fraţii şi surorile noastre să nu intre în controverse asupra prezenţei şi personalităţii lui Dumnezeu” (SPTB 02, 53).

“Puţini pot discerne rezultatul cultivării sofistăriilor susţinute de unii în timpul nostru. Dar Domnul a ridicat cortina şi mi-a arătat rezultatele la care se va ajunge. Teoriile spiritualiste cu privire la personalitatea lui Dumnezeu, duse la concluzia lor logică, vor spulbera întreaga economie creştină. Ei socotesc ca un nimic lumina pe care Hristos a venit din cer să o ofere lui Ioan pentru poporul Său. Ei învaţă că scenele care stau chiar înaintea noastră nu prezintă suficientă importanţă pentru a li se da o atenţie deosebită. [Parcă vorbeşte chiar despre dr. Sadler şi acoliţii lui din mişcarea Urantia] Ei fac fără efect adevărul de origine cerească, jefuind pe poporul lui Dumnezeu de experienţa lui trecută, oferindu-i în schimb o ştiinţă falsă” (SPTB 02, 54).

Acest ultim paragraf expune foarte precis pericolul angajării în acest gen de studiu. Este uimitor unde au ajuns cei care au început să vorbească cu demonii. Ei nesocotesc complet lumina descoperită prin Ioan, atât Evanghelia lui cât şi Apocalipsa. Aceşti oameni nu acordă nicio atenţie adevărului că Hristos era un templu în care locuia Creatorul, nu cred că este necesară cunoaşterea caracterului lui Dumnezeu, şi nu susţin descrierea insistentă din Ioan 17 că lumea este în conflict cu Hristos.

De asemenea, lumina descoperită lui Ioan despre evenimentele finale este complet înlăturată, fiind înlocuită cu varianta demonilor despre marea controversă. Ei nu susţin declaraţiile clare din Apocalips, că omenirea se va coaliza spre a lupta împotriva lui Dumnezeu, ceea ce va duce planeta la dezastru. Ei pregătesc omenirea pentru o primire grandioasă a hristosului cosmic ce va apărea curând, şi care promite pacea şi fericirea pe pământ.

Priviţi ce situaţie ciudată s-a creat. Dumnezeu a descoperit acestui popor adevărul prezent pentru ultima generaţie, şi a folosit pe unul dintre părinţii fondatori, Ellen G. White, spre a confirma şi clarifica adevărul Scripturii cu privire la evenimentele finale descrise în Apocalips şi Daniel. În 1888, când Dumnezeu a trimis “începutul luminii îngerului a cărui slavă va umple tot pământul,” conducătorii noştri s-au opus, spre consternarea sorei White, care declara că poporul repetă revolta lui Core, Datan şi Abiram [aici].

La câţiva ani a venit Alfa, criza ereziilor nimicitoare, din ea ridicându-se oamenii care au produs varianta mincinoasă a marii controverse, care va fascina curând întreaga lume.

Şi avertizarea este sumbră: Va veni Omega, uluitoarea ştiinţă a demonilor, care va face vizibil ochiului muritor tronul de pe care Baal va binecuvânta întreaga omenire prosternată înaintea lui, fără nici cea mai mică bănuială că au de-a face cu un impostor.

Chiar în primele momente ale ridicării adventismului, Dumnezeu ne-a avertizat că omenirea va fi amăgită să se închine unui Hristos fals, şi că înainte de apariţia fizică a lui Satana personificându-L pe Hristos, întreaga omenire va fi sub vraja diavolului:

“Cei care s-au ridicat împreună cu Hristos îşi ţineau privirile aţintite asupra Lui pe când părăsea tronul, iar El i-a condus puţin; apoi El a ridicat braţul, şi s-a auzit vocea Lui spunând: ‘Aşteptaţi aici, Eu intru la Tatăl să primesc împărăţia. Păstraţi hainele neîntinate, iar Eu Mă voi întoarce de la nuntă, şi vă voi lua cu Mine’…

“Am văzut pe cei care s-au ridicat împreună cu Isus trimiţându-şi credinţa în Sfânta Sfintelor la Isus şi rugându-se: ‘Tată, dă-ne duhul Tău!’ Atunci Isus a suflat peste ei Duhul Sfânt. În acea suflare se găsea lumină, putere, şi multă dragoste, bucurie şi pace.

“M-am întors să privesc la gruparea care rămăsese plecată înaintea tronului. Ei nu ştiau că Isus a plecat. Satana s-a prezentat aşezat pe tron, încercând să ducă mai departe lucrarea lui Dumnezeu. I-am văzut privind spre tron şi rugându-se: ‘Tată, dă-ne duhul Tău!’ Atunci Satana a suflat asupra lor influenţa lui nesfântă. În ea era lumină şi multă putere, dar nu dragoste scumpă, bucurie şi pace. Scopul lui Satana era să-i ţină în amăgire, şi să-i atragă înapoi prin amăgire pe copiii lui Dumnezeu. Am văzut cum unul după altul părăseau gruparea celor care se rugau lui Isus în Sfânta Sfintelor, şi mergeau să se alăture celor dinaintea tronului; şi imediat primeau influenţa nesfântă a lui Satana” (Day Star – 14 martie 1846). [Vezi aici viziunea completă]

Această viziune este cu totul neglijată în poporul nostru, deşi ea reprezintă harta exactă a istoriei de după 1844, şi descoperă motivul pentru care omenirea va fi atrasă în capcana diavolului de la finalul istoriei.

Ce responsabilitate uriaşă apasă pe umerii acestui popor, şi cât de superficială este implicarea lui în acest conflict cosmic!

Pentru cei mai mulţi dintre noi, cu regret trebuie să o spunem, ziua Domnului va fi întuneric şi nu lumină. “Veţi fi ca un om care fuge dinaintea unui leu, pe care-l întâlneşte un urs, şi care, când ajunge acasă, îşi reazimă mâna pe zid, şi-l muşcă un şarpe!” (Amos 5:19).

În timp ce studiul întrupării lui Hristos “este un teren fertil, care va răsplăti pe cercetătorul care sapă adânc după comori ascunse,” studiul naturii şi personalităţii lui Dumnezeu poate duce, aşa cum s-a dovedit, la deschiderea canalelor de comunicare cu demonii.

Prevenit înseamnă pregătit.